Viata e o suma de mici compromisuri.
Dupa cum spunea o persoana, cu ceva mai inteleapta decit mine, "viata-i grea, dar trece..."
Sa inteleg ca in aceasta afirmatie viata este pe post de apa? dar unde sunt pietrele, de care ne vorbeste proverbul?
Cred ca pietrele sunt acceptarea noastra tacita a lucrurilor care se intimpla in jurul nostru, fara ca noi sa le putem controla. Si cred ca fiecare are pietrele lui, mai mult sau mai putin taioase, pietre in care si-a ranit picioarele desculte, atunci cind a incercat sa modeleze suvoaiele din jurul lui.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment